In sala urmatoare celei in care Martha Bibescu isi primea oaspetii, calatorim de voie prin Muntenia si Moldova cu ajutorul stampelor imprimate in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Sunt litografii, acvatinte si gravuri semnate de patru artisti occidentali care au vizitat principatele: Michel Bouquet, Auguste Raffet, William Watts si Jornet Ange Louis.

Cu putina fantezie, ajutati de stampe de epoca, calatorim prin Tarile Romane in perioade diferite ale istoriei. Oare ce fac oamenii din stampa de la 1837 a lui Michel Bouquet? In stanga intrarii ne intampina un grup de ciobani asezati ca la fotograf. Limpezimea desenului permite sa distingem detaliile etnografice ale costumelor. Urmatoarea stampa il infatiseaza pe printul Ghica asistand la o hora de catane in acompaniamentul tarafului de lautari. Scena a fost imortalizata de Auguste Raffet, care, in 1837, l-a insotit pe generalul Demidov in calatoria prin Principate, in drum spre Rusia. Alaturi, intr-o alta stampa de Raffet, se inalta silueta bisericii cu hramul Sf, Gheorghe, ridicata de Constantin Brancoveanu in Bucuresti, in fundal fiind schitat hanul, demult disparut, al domnitorului.

In continuare dam cu ochii de dealul aflat in spatele podului peste Dambovita, pe care, la 1600, s-a ridicat biserica lui Mihai-voda. Pe deal se vede palatul domniotorului Moruzi, cel care avea sa-l primeasca pe Sir Robert Ainsley, ambasadorul Angliei la Constantinopol, in trecere prin Tarile Romane, cum reiese din stampele lui William Watts.

Alta stampa, datata 1796, reproduce manastirea aparata de ziduri de la Curtea de Arges, ridicata de Neagoe Basarab in anii 1512-1517. Ulterior daramata, a fost refacuta la finele secolului al XIX-lea de arhitectul francez Lecomte du Nouy.

In stanga si in dreapta portii, spre foisor, pot fi admirate silueta unei fete din Vlasca si cea a unei neveste din Campulung Muscel in port taranesc specific. In dreapta lor se profileaza conturul bisericii de la Curtea de Arges. Urmeaza o priveliste de la marginea Bucurestilor, cu o bisericuta in fundal, iar in prim-plan, o fantana monumentala (chioscul de la Filaret).

In continuare se distinge silueta adunata a Bisericii Grecesti din Bucuresti, restaurata de Constantin Brancoveanu si daramata la sfarsitul secolului al XIX-lea. Urmeaza impozanta Biserica Trei Ierarhi din Iasi, ctitorita de Vasile Lupu, in al carei turn-clopotnita batea orele un orologiu german din secolul al XVII-lea; constructia, desenata de Raffet, a disparut la finele veacului al XIX-lea.

Ultima stampa, apartinand aceluiasi Michel Raffet, infatiseaza alt grup de oieri.

Cam aceasta era atmosfera din Tarile Romane in preajma revolutiei de la 1848, data dupa care incepe istoria Romaniei moderne.