Dupa 1714, intreaga avere a lui Constantin Brancoveanu va fi confiscata, cu acest prilej fiind risipite toate bogatiile interioare ale Mogosoaiei (mobilier, covoare, argintarie, carti). Ulterior, mosiile si palatele lui Constantin Brancoveanu vor fi rascumparate de la turci de catre noul domnitor Stefan Cantacuzino. In 1714, Palatul de la Mogosoaia a fost transformat in han. Calatorul francez Aubry de la Motraye, care l-a vizitat si a locuit in el pe 14 octombrie 1714, ne-a lasat o frumoasa descriere a cladirii: "Trecuram pe la sapte ceasuri pe langa un edificiu destul de mare si destul de maret. Intrebaram calauza ce sa fie? Ne raspunse ca era un palat ce se chema Mogosoaia si ca fusese zidit de ultimul Domn al Tarii Romanesti. Avuram curiozitatea de a patrunde inauntru pentru a-l vedea: il gasiram foarte regulat si zidit europeneste, ornat pe dinauntru cu plafonuri bogate si cu picturi bune, dar mobilele fusesera luate de catre slujitorii Portii in vremea detronarii nefericitului sau stapan. Atunci fusese transformat intr-un han pentru nevoile calatorilor".

Trei ani mai tarziu, in 1717, palatul de la Mogosoaia a revenit in stapanirea urmasilor lui Constantin Brancoveanu, eliberati din exilul impus de turci la Kutayeh, in Asia Mica. In 1719, palatul il va adapsti pentru un timp pe domnitorul Nicolae Mavrocordat care, de teama ciumei ce bantuia prin Bucuresti, isi va stabili temporar resedinta aici, la invitatia Mariei Brancoveanu, vaduva fostului domn. Cum Stefan Brancoveanu - al doilea fiu al domnitorului, pentru care fusese zidit palatul - nu a avut mostenitori directi pe linie masculina (ci doar o fiica, Maria, decedata in 1773), urmasii primului fiu al voievodului, Constantin, vor fi cei care vor mosteni palatul pana la inceputul secolului al XIX-lea.

Astfel, dupa moartea Mariei Brancoveanu, palatul a intrat in posesia marelui ban Constantin Brancoveanu (1707-1762), nepotul domnitorului. Urmasul sau, Nicolae (m.1804), va ajunge si el mare ban si va mosteni palatul. In timpul razboiului ruso-turc din 1769-1774, el va trece de partea rusilor, fapt ce atrage razbunarea turcilor, care devasteaza cumplit palatul. Tot Nicolae Brancoveanu este cel care - conform marturiei istoricului F.J. Sulzer, care a vizitat Mogosoaia in 1781 - va demola plafonul boltit al unei sali (pe care erau pictate portretele stramosilor familiei) si il va inlocui cu un tavan simplu. Fiul lui Nicolae Brancoveanu, numit tot Constantin, murind la o varsta frageda (in mai 1772), palatul va fi mostenit, din 1804, de catre fratele sau, marele ban Manolache Brancoveanu (1748-25 aprilie 1811), cu care se continua istoria familiei. Ultimul proprietar in linie directa din familia Brancoveanu care va stapani Palatul de la Mogosoaia va fi Grigore Brancoveanu (1767- 27 aprilie 1832).

In martie 1821, de frica trupelor lui Tudor Vladimirescu ce se apropiau de Bucuresti, Grigore Brancoveanu se va refugia de la Mogosoaia la Brasov, lasand palatul in parasire. Pandurii vor ocupa palatul, provocand un incendiu ce va distruge din nou interioarele. In 1832 a murit si acest ultim vlastar al familiei Brancoveanu, marele ban Grigore. Cum din casatoria sa cu Elisabeta Bals nu a avut urmasi, la 16 martie 1824 ei vor adopta un copil, pe Zoe Mavrocordat (1805-1892), fiica lui Alexandru Mavrocordat si a Catrinei Bals.