Devenita stapana a Mogosoaiei, Martha Bibescu va locui la inceput in vila Elchingen, palatul fiind inutilizabil. Aici, in chalet-ul verisoarei sale Marie-Nicole, "estetismul ei s-a straduit si a reusit sa imblanzeasca banalitatea unor incaperi fara plan si fara proportii prin tonul si ritmul amanuntelor. Acolo a lansat dansa moda peretilor varuiti, liberati de orice ornament sau podoabe, a spatiilor libere cat de largi, a pervazurilor si a ferestrelor negre, a strachinilor mari pline cu flori, asezate pe pardoseala, a scaunelor si a meselor joase si comode".

Facand o permanenta naveta intre Posada (castelul lui G.V. Bibescu de la Comarnic, judetul Prahova) si Mogosoaia, Martha Bibescu va incepe in septembrie 1912 lucrarile de restaurare a palatului, apeland pentru aceasta la o echipa de mesteri italieni, condusa de arhitectul venetian Domenico Rupolo. Tot de la Venetia, unde proprietara va merge impreuna cu arhitectul, vor fi aduse materialele necesare decorarii interioarelor palatului. Rupolo este cel care va imprima fatadelor palatului un aspect venetian, razuind vechea tencuiala si tratandu-le in caramida aparenta. "Dandu-i-se in felul acesta o imbracaminte mult mai trainica - aprecia Grigore Ionescu - edificiul a capatat si un izbutit joc de culoare, cenusiul pietrei din coloane, balustrade, arcuri si console armonizandu-se, cum nu se poate mai bine, cu rosul patinat al caramizilor batute de ploaia si de soarele atator ani".

Lucrarile au evoluat incet, atat datorita complexitatii lor, cat mai ales al izbucnirii razboiului. Totusi, viata a continuat la Mogosoaia, Martha Bibescu avandu-i aici oaspeti, in august 1913, pe regele Carol I si regina Elisabeta, care-i apare ca "o zana didactica", iar un an mai tarziu, pe 26 septembrie 1914, luand cina in compania principilor mostenitori Ferdinand si Maria, a primului-ministru Ionel Bratianu si a sotiei sale Eliza a Simonei Lahovary, verisoara gazdei, a lui Leon Ghica Dumbraveni si a lui I.G. Duca. Doua persoane i-au tinut companie Marthei la Mogosoaia in aceasta perioada: printesa Maria, viitoarea regina, si Emanuel Bibescu. Printesa Maria si Martha Bibescu vor lega o stransa prietenie, cimentata si de afinitatile lor artistice. "Tocmai aceasta iubire a frumosului, pe care o impartaseam amandoua - isi va aminti Regina Maria - ne-a facut sa fim ani indelungati tovarase strans legate. Ne placeau la amandoua gradinaritul si florile, ne placea sa planuim locuinte ciudate si originale, sa colectionam pietre antice sau sa descoperim colturi tainice neexplorate, biserici vechi, case parasite si atatea alte lucruri pline de farmec, pentru care altii aproape n-au ochi. Ne placeau cartile si poezia si culorile frumoase si sunetele clopotelor in departari; da, ne asemanam in multe privinte". Cat despre Emanuel Bibescu, o puternica pasiune a transformat o relatie de familie (era var cu sotul Marthei) intr-una intima.