Astfel restaurat si mobilat, imprejmuit de un frumos parc, in cadrul caruia se remarca gradina italiana, palatul de la Mogosoaia a putut primi - pana in 1945 - vizita celor mai interesante personalitati straine si romane, de la Lordul Thomson, Reginald Hoare, Franklin Mott-Gunther, Adrien Thierry, Jacques Truelle, René de Weck la patriarhul Miron Cristea, premierul Gheorghe Tatarescu, Constantin Argetoianu, Grigore Gafencu, Nicolae Iorga, Pamfil Şeicaru sau Mihail Sebastian. Diplomati, oameni politici, scriitori, artisti, prelati romani sau straini, vor fi oaspetii Marthei Bibescu in noua ei resedinta. Nelipsit era, in fiecare primavara, patriarhul Miron Cristea, care va oficia, in paraclisul palatului, pe 30 mai 1937, botezul nepotului Marthei, Gheorghe Ghika-Comanesti. "Paunii s-au inmultit la Mogosoaia - ii scria Martha patriarhului Miron - si cand voi mai avea cinstea de a primi pe Sanctitatea Voastra aici, poate ca va alege dintre ei pentru gradinile Patriarhiei sau pentru mosia sa".

Mogosoaia a avut parte in 1940 si de o "vizita" a legionarilor care, perchezitionand palatul, au confiscat multe manuscrise ale Marthei Bibescu si importante documente de familie: "Imi fura toate hartiile mele dragi. Toate manuscrisele care alcatuiesc Opus Magnum al meu - Nimfa Europa, Phoenixul sortii focului - scrisorile, nenumaratele scrisori care se aflau la Mogosoaia: ale soacrei mele catre socrul meu, corespondenta domnitorului Bibescu, cea a domnitorului Constantin Brancoveanu cu cancelaria imperiala de la Viena, cu imparatul Carol al VI-lea, tatal Mariei-Tereza, cu imparatul Leopold al II-lea. Pe scurt, tot ce poarta fie si urma unui cuvant scris de mana omului. Pana si poemele manuscrise pe care mi le-a daruit Claudel, pana si fotocopiile manuscrisului lui Anatole France, pana si scrisorile autografe ale lui Bismarck catre soacra mea, pana si scrisorile lui Alfons al XII-lea catre mine, pana si albumul verde etc. Nimic nu scapa de confiscare. (...) Inexpugnabila fortareata, unde se baricadeaza sufletul meu, a fost pangarita de brutele verzi, in ziua de 23 noiembrie 1940".

In timpul razboiului, Mogosoaia a fost locul de intalnire al mai multor diplomati aliati, oaspeti ai Marthei Bibescu. Dupa bombardamentele anglo-americane din 1944, intre 27 aprilie si 24 septembrie 1944, Palatul Mogosoaia va deveni sediul Legatiei Elvetiene din Romania, condusa de René de Weck, Martha Bibescu primind lunar 100.000 lei chirie.

Dupa 6 martie 1945, situatia palatului se schimba, mosia Marthei Bibescu fiind expropriata. Printesa-scriitoare obtine insa de la noile autoritati permisiunea ca palatul sa fie declarat, printr-un decret din 25 aprilie 1945, monument istoric. In septembrie, castelana de la Mogosoaia va parasi definitiv Romania, palatul trecand in proprietatea fiicei sale Valentina si a sotului acesteia, Dimitrie Ghika-Comanesti (care mai stapanea un splendid palat la Comanesti, jud. Bacau). Ultima lovitura vine in martie 1949, cu prilejul exproprierii tuturor mosiilor, cand domeniul Mogosoaia, cu palatul si parcul sau, este trecut in proprietatea statului roman, iar sotii Ghika-Comanesti sunt arestati (17/18 martie) si li se impune domiciliul obligatoriu la Curtea de Arges. Sub noua stapanire, palatul este devalizat de toate bogatiile sale interioare, tablourile sunt risipite aiurea, biblioteca asemeni, abia in 1957 aici organizandu-se un muzeu de arta brancoveneasca.