Spatiul este dedicat voievodului Constantin Basarab Brancoveanu (1688-1714), autorul sintezei elementelor de sorginte orientala si occidentala in spiritul traditiei romanesti. Domnitorul este reprezentat in gravura lui Varini Favorini, ca principe al Imperiului Roman (de Apus) si al valahilor, si in cea a lui Pietro Uberti, executata dupa decapitarea, la Constantinopol, a voievodului si a celor patru fii ai sai. Stema Basarabilor si cea a Cantacuzinilor, covorul persan "sah-in-sah", cu simboluri regale, intregesc expunerea.

Este dedicata voievodului Constantin Basarab Brancoveanu, creatorul de facto al sintezei romanesti prin unirea spirituala a Orientului cu Occidentul pe temeiul traditiei autohtone. Aici sunt expuse cele doua steme: acvila domneasca a Basarabilor tutelari si cea cu doua capete, a Cantacuzinilor, ramura dinspre mama.

Domnitorul este prezent in doua ipostaze: in portretul principelui executat de venetianul Varini Favorini (1717), gravura fiind urmarea incheierii, in Apus, a coalitiei antiotomane (1699); in al doilea portret, o reproducere dupa gravura venetianului Petrus Uberti (1718), Constantin Brancoveanu este infatisat laolalta cu fiii, toti cinci fiind decapitati la Constantinopol in 1714.

Fastuosul covor de Khorasan "sah-in-sah" (regele regilor) marcheaza asezarea voievodului in zona de influenta a Orientului, careia, in plan artistic si politic, i-au fost anexate importante regiuni europene in secolele XV-XVII.