Sub suzeranitate otomana in secolele XV-XIX, tarile Romane preiau de la turci anumite obiceiuri si, implicit, inventarul de obiecte care le servesc. In palatele domnitorilor si in conacele boierilor se gasesc din abundenta articole provenite din Balcani ori din vestul si centrul Asiei: covoare, tesaturi, broderii, piese de ceramica sau arama. Patronate de harta Persiei, exponatele sunt rodul unei selectii sugestive de asemenea obiecte. Dupa restaurarea palatului, principesa Martha Bibescu (1886-1973) a folosit spatiul ca hol.

Ca supusi ai turcilor, era firesc sa preluam de la ei o sumedenie de lucruri si deprinderi, pe langa cele trecute noua in veacul de domnie a fanariotilor. Spre pilda, o tipsie de arama cositorita, din 1745 (decorata cu steaua musulmana in sase colturi, imprejmuita de chiparosi maiestrit cizelati), de asezat pe picioare din bambus, slujind degustarii cafelei din filigene de argint si fumatului narghilelei, se afla deasupra unei harti a Persiei de secol XVII.

Pe peretele apusean lumineaza doua piese din faianta reliefate pe doua rafinate broderii - una turceasca, alta persana -, intre care se afla o cusatura orientala in fir de matase. Aceasta spre a ne aminti ca persanii, vecini cu turcii, le-au transmis arta de a plasmui o ceramica bogata, de mare clasa. Ansamblul decorativ este demn de Brancoveanu.

La capatul salii, incadrat de doua fasii tesute si brodate in pasalacul Balcanilor, se asterne un lung covor turcesc de ingropaciune; cele sapte geamii inconjurate de chiparosi semnifica treptele pe care le parcurge sufletul dupa moarte pentru a ajunge la Mecca ultima.