Colectia de harti ocupa o parte din celebrul hol cu mozaic de aur in care Martha Bibescu isi primea oaspetii. Intentia donatorului este de a oferi o reprezentare grafica a mutatiilor istorice la care principatele dunarene sunt parte in secolele XVII si XVIII, precum si, in context, a schimbarii granitelor statelor invecinate ori mai indepartate cu care tarile Romane intretin relatii comerciale, politice si culturale. Daca majoritatea proiectiilor cartografice poarta semnatura unor autori vest-europeni, harta Romaniei Mari, intocmita de specialisti autohtoni, face parte din prima serie tiparita dupa 1919. Cateva planse botanice, o farfurie englezeasca ilustrand batalia de la Plevna (1877) si un "colt" romanesc specific incheie parcursul.

Din perspectiva legaturii geografice a Valahiei cu tarile inconjuratoare si pentru o mai limpede situare socio-istorica, distingem: in primul rand, o harta a tarii din secolul al XVII-lea (probabil, dinainte de Matei Basarab), avand la sud Bulgaria si Romania (adica Turcia europeana, cu capitala la Adrianopol). Harta poate fi pusa in legatura cu cea din partea opusa a salii, din dreapta scarii, infatisand Imperiul Otoman, in nordul caruia apar, colorate in rosu, principatele Valahia si Moldova. Hartile demonstreaza lunga perioada de vasalitate a Tarilor Romane.

Pe peretele de intrare in sala, deasupra unei harti mari, am asezat o farfurie. Comandata la Birmingham, in Anglia, farfuria infatiseaza scene din razboiul cu turcii - batalia de la Plevna, prin care, in 1877, ne-am castigat independenta.

Harta amplasata dedesubt este prima reprezentare a Romaniei Mari, realizata in 1919. Ea depune marturie, in limbaj propriu, de pierderile teritoriale suferite ulterior: Basarabia, nordul Bucovinei si Cadrilaterul. Cele trei harti urmaresc mutatiile istorice petrecute in secolele XVII-XX. In celelalte harti din secolul al XVIII-lea (perioada postbrancoveneasca) depistam si legaturi cu Valahia - dupa cunostintele si perspicacitatea fiecaruia.