In tarile Romane, sirul domniilor fanariote incepe la doi ani dupa decapitarea Brancovenilor si dureaza aprox. o suta de ani, perioada in care Curtile domnesti cultiva un stil de viata de la limba la vestimentatie, mobilier si obiceiuri in acord cu modelul greco-turc. In sala sunt expuse portrete, gravuri, costume, tesaturi, piese de ceramica si de mobilier, o scoarta si un chilim reprezentative pentru aceasta epoca. Martha Bibescu decorase spatiul cu armele printului George Bibescu, asezate pe o frumoasa panoplie.

La doi ani dupa uciderea lui Brancoveanu, urmasul la tron, Stefan Cantacuzino, impreuna cu tatal sau, stolnicul Constantin Cantacuzino, au fost, si ei, omorati de turci. Au urmat o suta de ani de domnii fanariote. Fanariotii au creat un nou stil de viata, de la limba (neogreaca) la moda, costum si mobilier, introducand in Principate modelul greco-turc.

Un portret de tanar demnitar datorat pictorului Wallstein, trei gravuri cu figuri de printi valahi (din albumul Ferriol), o tesatura brodata provenita din pasalacul Balcanilor, o masuta turceasca, intarsiata cu sidef, pe care sta o ceramica de Canakkale, gravuri infatisand semintii balcanice, o femeie intr-un frumos costum bulgaresc, o scoarta persana de Senneh (Sehna), apoi o alta, de sinteza (in chenarul ei se desluseste limpede scoarta romaneasca, iar in campul central, decorul cu braduti ornamentali, stilizati in maniera Senneh), si, in sfarsit, un costum de jupanita, din catifea visinie brodata cu ornamente in fir de aur, vin sa sugereze atmosfera specific fanariota a epocii.