Revolutia lui Tudor Vladimirescu (1821) inlatura domniile fanariote. In tarile Romane se face simtita influenta Frantei. Prima consecinta ar fi revolutia de la 1848, iar a doua, insusirea, in saloane, a limbii, manierelor etc. franceze.Sala in care a fost sufrageria Marthei Bibescu este decorata cu gravuri, ilustratii de carti frantuzesti si portrete de boieri imbracati "ca la Paris". Varietatea pieselor de faianta, lemn si metal, a mobilierului autentic si a scoartelor basarabene, in care se recunoaste desenul si coloritul tapiseriilor lucrate in celebre manufacturi franceze, da seama de preferintele romanilor emancipati din epoca.

In vremea lui Brancoveanu, Regele Soare si-a aruncat o clipa umbra si asupra Valahiei, uneltind la Inalta Poarta inlocuirea domnitorului cu contele Tokoly. Dar Brancoveanu a tras un singur foc de galbeni invingatori.

Dupa revolutia lui Tudor Vladimirescu (1821), ce a dus la inlaturarea domnilor fanarioti, in Tarile Romane se face simtita influenta franceza. O prima consecinta este revolutia de la 1848, iar odata cu schimbarile socio-culturale, Principatele preiau din mers moda franceza. In sala este expus un portret de boieroaica al carei port este integral francez, de la gateala capului la inelul din deget si la medalionul de pe piept. La fel este portretul unui chipes maior, se pare, Ion Voinescu II, participant la revolutie, imbracat intr-o uniforma de inspiratie franceza.

Se stie ca dupa 1805, ducele de Richelieu, in calitate de guvernator al Odessei (si al Noii Rusii, tinut cuprins intre Nistru si Caucaz), infiinteaza in oras o manufactura de tapiserii franceze. Cucerind piata rusa, tapiseriile exercita o puternica atractie in zona: basarabenii, cu spiritul de asimilare specific poporului roman, creeaza scoarte de influenta franceza.

In sala sunt expuse patru asemenea scoarte: prima, cu cinci pauni in chenar (gen Aubusson), a doua, cu trei medalioane (gen Savonnerie), a treia, cu scene romantice lamartiniene (gen Gobelins), si a patra, cu trei medalioane pe fond negru, care va evolua spre un tip hibrid de impact rusesc - una dintre formele expresive de deplina asimilare, creatoare a sintezei romanesti.

Mobilierul francez cucereste, la randu-i, saloanele boierimii romane. O oglinda regenta (stil creat de ducele Filip d'Orleans in 1715-1723) sta printre gravurile nobiliare ale lui Jacques Callot, ilustrand atat moda epocii lui Ludovic al XIII-lea (secolul al XVII-lea), cat si cea a perioadei lui Napoleon (secolul al XIX-lea). Intre ele se afla frumoasa gravura acuarelata reprezentand colonada Luvrului, semnata de Perrault.

O masa Carol X (1830) tine companie unui fotoliu regenta. In jurul caminului francez se disting siluetele celor doua scaune Ludovic XVI (secolul al XVIII-lea). Cateva faiante franceze completeaza decorul.

Asadar, secolul al XIX-lea se asaza sub cupola elegantei influente franceze. Vizitand Iasiul la sfarsitul veacului, Sarah Bernhardt este intampinata, cu preferatii trandafiri rosii, de o societate de limba si port franceze.