Martha Bibescu decorase aceasta incapere - fostul dormitor al lui Constantin Brancoveanu - cu portretul domnitorului muntean si cu un jilt voievodal preluat dintr-o biserica de secol XVIII din tara Romaneasca. Astazi, in sala se afla exponate lucrate de mesteri si artisti apartinand principalelor trei etnii conlocuitoare din Transilvania, tutelate, in anii 1688-1918, de Imperiul Habsburgic. Un ansamblu specific burgheziei sasesti face casa buna cu o compozitie frecvent intalnita in camera de toata ziua a taranului roman si cu portretul unei nobile unguroaice. Peretii sunt decorati cu litografii, gravuri, tablouri si icoane pe lemn ori sticla, ilustrand spiritul locului si timpului. O masa biedermaier, un piedestal baroc, cateva piese de ceramica, o scoarta si un covor de rugaciune lucrat in nod tip Ghiordes, asemanator celor tesute candva in atelierele transilvane, completeaza inventarul.

Peretele din stanga este dominat de portretul imparatului german Iosif al II-lea, cu pieptul acoperit de ordine si decoratii. Il inconjoara patru stampe ale Hermannstadt-ului (Sibiu) si o vedere a Bailor Herculane, loc in care Elisabeta, imparateasa Austro-Ungariei, si-a ridicat o vila. In fata intrarii se afla un credent de Kronstadt (Brasov), pe rafturile caruia se aliniaza borcane de farmacie din vechiul Hermannstadt. La stanga si la dreapta, doua gravuri de lemn din ciclul Ecce Homo, al lui Albrecht Durer, redau Patimile lui Hristos intr-un tiraj din secolul al XVII-lea. Intre ferestre, un tablou semnat de Johann Reuss la 1754 asterne un zambet floral pe un covor Ghiordes, ce se poarta si azi in Transilvania. Sub el, o lada de zestre germana din secolul al XVII-lea isi arata lemnul lucrat cu marchetarie. Este un ansamblu specific burgheziei sasesti.

In cealalta parte a camerei, dinspre nord, ii raspunde simetric o compozitie a taranului roman, de-abia iesit din iobagie. O icoana de Maramures din secolul al XVIII-lea isi joaca iluminarea pe o scoarta moldoveneasca sub care sta o lada de zestre romaneasca, ornata cu geometrice scrijelituri. Lateral, doua icoane pe sticla, Cina cea de taina si Isus, Vita-de-vie, de o naiva sacralitate, se inscriu in albul peretelui sub doua blide vechi. Pe peretele apusean, intr-o gravura de la 1616 se profileaza silueta vechiului Claudiopolis, numit si Kolosvar ori Clausenburg, iar astazi, Cluj. O gravura din albumul Ferriol prezinta o unguroaica intr-un somptuos costum de curte. Expunerea se incheie cu un tablou vienez, contrapunctat de trei cahle sasesti din argila innobilata cu mica (secolul al XVIII-lea).