Inventarul original al acestui loc de intrunire a divanitilor fiind irecuperabil,donatorul, inspirat de cronicile timpului, a recurs la imaginar. Piesele de mobilier expuse - tronul /jiltul voievodal/, stranele - provin din biserica inaltata de Constantin Brancoveanu la Potlogi. Pe pereti se afla portretul principelui la varsta de 42 de ani,cand a facut un pelerinaj in tara Sfanta, scoarte oltenesti, chilimuri lucrate in provinciile Imperiului Otoman si o tesatura de factura veneto-bizantina brodata cu acvila domneasca. Martha Bibescu atribuise aceasta incapere bibliotecii palatului.

Intrucat mobilierul original al acestui spatiu ceremonial nu exista in nici un muzeu, am recurs la sugestia imaginarului. Sa ne inchipuim, asadar, cum ar fi aratat o asemenea sala... Jiltul voievodal a fost sugerat printr-unul domnesc, de la 1860, luat din biserica de la Potlogi. Despre cele trei trepte ale Tronului vorbeste Del Chiaro in Istoria Valahiei.

Spatarul jiltului este brodat in fir de aur, evidentiind acvila domneasca intre doua ramuri de laur. Jiltul este subliniat in suveranitate de draperia stacojie, cu chenar aurit - purtand stema tarii -, pe care se profileaza.

Pornind din fata treptelor, se insira lateral doua randuri de strane tapisate cu brocart auriu, luate din biserica de la Potlogi. Deasupra lor, in stanga, atarna trei scoarte oltenesti cu chenar rosu, amintind apartenenta Brancovenilor. Pe latura dreapta a salii sunt puse trei chilimuri turcesti de rugaciune, cu poarta musulmana marcand suveranitatea Inaltei Porti.

Pe peretele sudic coboara pana la paviment o broderie de factura veneto-bizantina, cu 24 de medalioane, purtand acvila domneasca cu crucea in cioc. In stanga draperiei heraldice strajuieste portretul voievodului Constantin Basarab Brancoveanu, iar alaturi, coroana (originalul se afla la Muntele Sinai). In dreapta draperiei instemate, o strana simpla, cu lemnul descojit, vegheaza, sub crucea rastignirii lui Hristos, golul lasat de voievodul cazut jertfa.