Centrul Cultural "Palatele Brancovenesti" este o Institutie Publica de Cultura aflata sub autoritatea Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Complexul monumental istoric cultural, turistic si de agrement Mogosoaia reprezinta unul dintre locurile cele mai cautate si atractive datorita valorosului patrimoniu arhitectural situat intr-un cadru natural pitoresc in imediata apropiere a Municipiului Bucuresti. Centrul administreaza Palatele Brancovenesti de la Mogosoaia. Curtea Domneasca de la Mogosoaia a fost atestata la sfarsitul secolului XVII, constructia finalizandu-se la inceputul secolului XVIII.

Actualmente dupa mai multe etape de restaurari, renovari, modernizari, completari si sistematizari, zona este compusa din:

Curtea de onoare in care se afla:

Palatul - inaltat in septembrie 1702 de catre Constantin Brancoveanu pentru al doilea fiu al sau, Stefan. In prezent palatul adaposteste Muzeul Traditiei Aulice (infiintat in anul 2000) si anume donatia Liana si Dan Nasta, o colectie de arta comparata insumand circa 300 de piese, in salile parterului si in anexe fiind prezentate anual aproximativ 10 expozitii temporare, eseu sau arta contemporana.

Cuhnia - fosta bucatarie domneasca, este spatiu expozitional in prezent.

Turnul portii (ante 1702) si poarta Targovistei pe care este montata o replica a grupului statuar care o reprezinta pe Zeita Minerva.

Centrul de conferinte si rezidente (fost vila d'Elchingen) - (sec. XVII, refaceri 1927 - 1936) in prezent gazduieste un centru de conferinte si rezidente cu 2 sali de conferinta (cu o capacitate de 50, respectiv 75 locuri), un restaurant - 120 locuri si 16 camere de cazare - 25 locuri.

Ghetaria - fostul depozit de gheata al palatului.

In exteriorul curtii de onoare se gasesc:

Parcul englezesc cu gradini in stil italian, amenajarea sa peisagistica realizandu-se intre anii 1921 - 1922 sub indrumarea Marthei Bibescu.

Biserica cu hramul Sf. Gheorghe ridicata de Constantin Brancoveanu in anul 1688, unde se gaseste tabloul votiv care ii reprezinta pe Constantin Brancoveanu cu cei 4 fii ai sai si pe Doamna Maria cu cele 7 fiice. Tot aici este inhumat George Valentin Bibescu, sotul Marthei Bibescu, sub o frumoasa lespede funerara decorata cu stema familiei Bibescu (doi lei cu vulturul incoronat).

Capela Gh. Bibescu - secolul XIX - o adevarata necropola de familie adaposteste mormintele ultimilor proprietari ai Mogosoaiei si ale rudelor lor: Printul Nicolae G. Bibescu si sotia sa Helene Louise Ney d'Elchingen, Printul George Bibescu si sotia sa, Valentine de Caraman Chimay, Printesa Elisabeth Bibescu, Printii Mihai Basarab Brancoveanu si George Basarab Brancoveanu.

Serele N. Bibescu, atelier francez - 1890. In prezent utilizate pentru culturi floricole si atelier de educatie plastica pentru copii.