Patru noi expoziţii readuc īn atenţie pictura, sculptura, desenul şi studiul asupra vestimentaţiei la Palatele Brāncoveneşti, vineri 30 iulie, īncepānd cu orele 17:00.

ARTIŞTI DIN DIASPORA ROMĀNEASCĂ
CĀND PICTURA SURADE…CRISTINA ELINESCO face pictură abstractă, īntr-un spirit ludic, senin şi extrem de bogat īn sugestii concrete, plural senzoriale. Seria de picturi pe alb propusă exaltă benefic cromatica, vie īn sine şi pune īn valoare jocul formelor. Este o operă inedită, ce foloseşte pictural gramatica colajului īn beneficiul unei expresii tonice şi a unei personalităţi pline de forţă, luminată interior de o gravă, constantă candoare.

Prima ediţie a Turneului Naţional "Muzica Palatelor Romāneşti", va avea loc īn perioada 31 iulie - 08 august 2010, īn organizarea Radio Romania Cultural şi ExcesMusic, prin programul Oportunităţi la tine acasă.

Resonance Quartet, propune iubitorilor muzicii 5 concerte īn cadrul cărora flautista Nicoleta Angheloiu, violonista Ioana Jijian, violista Emilia Rotomeza şi violoncelista Gabriela Bokor vor interpreta opusuri de Paul Constantinescu, Jean Francaix şi Wolfgang Amadeus Mozart.

Īncepānd din 6 iunie, Palatul Mogoşoaia oferă un regal de sculptură contemporană. Amplei retrospective a maestrului Vasile Gorduz din sălile palatului, intervenţiilor plastice din spaţiile grădinii şi ale curţii datorate tinerei plasticiene Raluca Ghideanu, li se alătură o incintantă expoziţie de sculptură şi pictură semnată de doi artişti ieşeni: Gabriela Drinceanu şi Sabin Drinceanu.

Alăturarea marchează nu doar distanţa uşor sesizabilă dintre două ethosuri care determină pīnă la urmă stilurile, ci chiar schimbarea de miză operată de noua generaţie de plasticieni īn privinţa receptării operei.

Raluca Ghideanu este un artist cu multiple potenţe expresive. Prison of life, metafora ei plastică dezvoltată īn 23 mai la Cuhnia şi pe terasele palatului Mogoşoaia īntr-un performance pe muzica semnată de Adrian Enescu, Dan Dediu şi Doina Rotaru - o dovedeşte cu prisosinţă. Sculptor, artist conceptual, scenograf şi actor, ea se exprimă şi se expune aproape fără rest, īntr-o dramatică deschidere spre celălalt şi cu o tragică sinceritate. Captivă īn cuşca prea strāmtă a convenienţelor, īnlănţuită şi legată la gură, Raluca lansa spre publicul de la Cuhnie scurte mesaje pe petece de hārtie. Prin ele artista pune cu maximă gravitate cīteva dintre cele mai tulburătoare īntrebări ale vieţii. Şi o face aşa cum generaţia ei obişnuieşte: direct, dar fără a exclude metafora, net, īnsă cu nuanţă. Suntem, iată, cu toţii prizonierii vieţii, spune Raluca. Dar cīţi, dintre vii, se revoltă pentru aceasta ? Din Īnchisoarea vieţii răsare strigătul de insurgenţă al adolescentului ca şi al artistului care refuză condiţionările obtuze şi determinările stricte, fie ele inconturnabile. Din īnchisoare răzbate īnsuşi strigătul vieţii care se opune fundamental oricărei constrāngeri. Nu apare clar dacă şi cīt anume tānăra artistă asumă din lunga istorie a īnchisorii scrisă de la Dostoievski pīnă la Kafka, Sylvia Plath, Eugen Ionesco, Cioran sau José Saramango, dar cu siguranţă o resimte, o trăieşte dramatic. Gestul ei de revoltă se īnscrie īn coordonate universale cărora li se potriveşte doar teritoriul de graniţă, nedefinit plastic şi totuşi exact ca expresie, adoptat de artistă: decupajul aflat īntre sculptură şi expresia grafică. Metafora prizonierului - imaginat ca figură decupată care irumpe īn spaţiu - aparţine graficii - şi anume benzii desenate - dar şi signalecticii urbane.